Newsflash

Rezultate căutare « elena sidenco »


Acad. VIRGILIU NICULAE CONSTANTINESCU, un aristocrat al gândirii

de Elena SOLUNCA - apr. 8, 2011

    Academicianul Virgiliu Niculae Constantinescu ar fi împlinit anul acesta, la 27 martie, 80 de ani, dacă în urmă cu doi ani nu ar fi pornit spre veşnicie. Comunitatea academică i-a adus un cuvenit omagiu într-o sesiune de comunicări în cadrul căreia au avut alocuţiuni: acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, acad. Gleb Drăgan, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice, acad. Mircea Maliţa, prof. univ. Jean Frêne de la Universitatea din Poitiers, prof. univ. Ecaterina Andronescu, prof. univ. Paul-Dan Cristea, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. Sterian Dănăilă, prof. univ. Dumitru Preda, dr. Marius Piso şi prof. univ. Emil Constantinescu. (...)

Un virtuoz al nuanţelor

de Elena SOLUNCA - mar. 11, 2011

   Cu titlul sec: 10 ESEURI, noua carte a lui Sorin Lavric, apărută la editura Humanitas, îşi captivează cititorii, încă din primele pagini, prin felul aprig cu care se răfuieşte cu idolii mai vechi sau mai noi. Poate şi din cauza titlului, gândul m-a trimis la celebra carte a lui René Guénon – „Domnia cantităţii şi semnele vremurilor“, probabil viciul unui aspirant la statutul de şoarece de bibliotecă. (...)

„Era pe când nu se vedea…“

de Dr. Liliana-Elena CHIŢANU - feb. 11, 2011

    Numai când am încercat să aştern primele cuvinte am realizat cât este de greu să povesteşti viaţa unui om în câteva fraze. Ce să spui mai întâi: că înainte de terminarea facultăţii (1966–1972, Iaşi), încă din anul VI, a devenit – prin concurs – intern la Spitalul de Pediatrie, sub îndrumarea prof. dr. N. Niculescu? Că, în perioada secundariatului, şi-a însuşit cunoştinţe temeinice la Spitalul de Pediatrie Iaşi (1974–1976), dar şi la Bucureşti (1976–1977), sub îndrumarea profesorilor Socolescu, Vereanu şi Pesamosca? Că, deşi născut la Galaţi (8 decembrie 1948), după terminarea secundariatului s-a stabilit la Brăila unde, ca tânăr medic specialist Chirurgie şi ortopedie pediatrică, a înfiinţat prima secţie cu acest profil? Secţie pe care a şi condus-o din 1989 până când o necruţătoare boală l-a învins, la 30 decembrie 2010. (...)

Tehnologia schimbă viitorul

de Elena SOLUNCA - feb. 4, 2011

    Nanotehnologia este unul dintre domeniile care cunoaşte ritmuri dintre cele mai înalte de dezvoltare, ceea ce a făcut să se vorbească de un adevărat miracol, de la care se aşteaptă rezolvări pentru multe probleme care confruntă lumea contemporană. Ades, scenariile privind impactul nanotehnologiei se apropie de SF, pentru că, nu o dată, se trece uşor hotarul dintre viitorul realizabil şi cel dezirabil. Recent, la Academia Română, s-a desfăşurat sesiunea ştiinţifică „Perspectivele nanotehnologiei până în anul 2020 şi prezenţa cercetătorilor români în domeniu“. (...)

DREPTUL LA SĂNĂTATE, DE LA ENUNŢ LA RESPECTARE

de Elena SOLUNCA - ian. 21, 2011

   Editorialul semnat de Mihaela-Cătălina Vicol, intitulat „Dreptul la sănătate: de la vulnerabilitate la protecţie“, care deschide programatic REVISTA ROMĂNĂ DE BIOETICĂ nr. 3/2010, atrage atenţia că acest drept fundamental al omului implică „mai mult decât absenţa bolii sau a infirmităţii”. Declaraţia Universală asupra Bioeticii şi Drepturilor Omului – UNESCO aduce un element esenţial, acela al responsabilităţii sociale, „ca factor de implicare a statelor în promovare şi protecţia acestor drepturi“, subliniind nevoia de promovare a conceptului de performanţă a sistemului de sănătate. Complexitatea acestui concept creşte aproape exponenţial atunci când este vorba de vulnerabilitate, care poate fi a unor categorii de persoane, fără a uita că, în sine, starea de boală implică o anumită vulnerabilitate, care trebuie temeinic cunoscută şi protejată. (...)

Un secol de propulsie reactivă

de Elena SOLUNCA - ian. 7, 2011

   În anul 1910, la cel de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică, Henri Coandă (1886–1972) expunea primul avion cu propulsie reactivă, în fapt, primul avion cu reacţie, intrat în istoria ştiinţei sub denumirea de „Coandă 1910“. Interesant de adăugat că, în timp ce studia acest avion, genialul inventator român a făcut şi primele observaţii care au dus la formularea celebrului „efect Coandă“. La trecerea unui secol de la această premieră, în Aula Academiei Române s-au desfăşurat lucrările unei sesiuni omagiale organizate de Secţia de ştiinţe tehnice a Academiei Române şi Asociaţia „Henri Coandă“. După alocuţiunea de deschidere rostită de acad. Valentin Vlad, vicepreşedinte al Academiei Române, gen. lt. dr. Ion Aurel Stanciu, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, a prezentat cuvântul omagial din partea aviaţiei militare române. (...)
 

Evocări la Academia Română

de Elena SOLUNCA - dec. 24, 2010

   Pe frontonul Bibliotecii Sainte-Geneviève din Paris, printre numele celor mai vestite personalităţi ale umanităţii, este înscris şi numele lui Dimitrie Cantemir, semn de apreciere pentru principele cărturar de la începutul iluminismului în cultura noastră. Domn al Moldovei (martie–aprilie 1693 şi 1710–1711), Dimitrie Cantemir rămâne în istorie ca om politic, unul dintre cei mai reprezentativi cărturari ai timpului său, spirit enciclopedic prin excelenţă, filosof, scriitor, istoric, lingvist, etnograf, muzicolog şi compozitor, a cărui operă a marcat cultura timpului său. (...)

Nicolae Iorga, cel mai de seamă istoric dăruit de români umanităţii

de Elena SOLUNCA - dec. 10, 2010

    La 27 noiembrie 1940, lângă pădurea Strejnic, în Prahova, era asasinat Nicolae Iorga, savantul care a început prin a fi o personalitate cu o mare influenţă în epocă şi a sfârşit prin a deveni legendă. Avea 69 de ani şi lucra la monumentala sa operă „Istoria românilor“. A fost, după aprecierea unui contemporan, „cea mai odioasă crimă de la tăierea capului lui Miron Costin încoace“. Totul s-a petrecut cum presimţise în poezia „Brad bătrân“: „A fost tăiat un brad bătrân/Fiindcă făcea prea multă umbră/Şi-atuncea din pădurea sumbră/ S-a auzit un glas păgân.../Moşneagul stând pe culme drept,/A fost la drum o călăuză/Şi-n vremea aspră şi ursuză/El cu furtunile-a dat piept“. (...)

Noi biomarkeri identificaţi prin tehnologii proteomice în cancer

de Dr. Cristina TĂNASE - nov. 19, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

La hotarul dintre ştiinţă şi înţelepciune – sau despre „dezvrăjirea“ lumii –

de Elena SOLUNCA - nov. 5, 2010

Apariţia cărţii INTELIGENŢA MATERIEI, în 1981, semnată de dl prof. dr. Constantin Dumitru Dulcan, specialist în neurologie, a fost primită cu entuziasm de comunitatea noastră intelectuală, intoxicată de o ideologie ostilă oricărei manifestări a libertăţii de gândire. Neacordarea premiului Academiei, în 1982, i-a sporit succesul, confirmat peste zece ani, în 1992, când autorului i s-a conferit premiul „Vasile Conta“ al acestei prestigioase instituţii. Acum, la Editura Eikon, a apărut a treia ediţie, revizuită şi adăugită, autorul îmbogăţind cu noi dimensiuni viziunea sa integratore, în consonanţă cu cele mai noi achiziţii ale ştiinţei contemporane şi tendinţele care se prefigurează. (...)

Competenţă şi răspundere

de Elena SOLUNCA - oct. 8, 2010

    Actualul număr al REVISTEI ROMĂNE DE BIOETICĂ (nr. 2/2010) se deschide cu editorialul semnat de Liviu Oprea şi intitulat programatic „Aspecte ale inegalităţilor sociale în îngrijirile medicale“, temă de o dureroasă actualitate pentru ceea ce este starea de sănătate a populaţiei din ţara noastră. Reţinem extinderea discuţiei dincolo de aspectele strict financiare, autorul argumentând că „promovarea dreptului la sănătate în mod echitabil la nivel de comunitate nu poate face obiectul strict al alocării resurselor din sistemul sanitar, ci trebuie să fie rezultatul unor politici intersociale la nivelul întregii societăţi, care să vizeze organizarea şi finanţarea sistemului sanitar public, dar şi politicile din educaţie şi economie în egală măsură“. (...)

Valori ale patrimoniului cultural în colecţiile Bibliotecii Academiei Române

de Elena SOLUNCA - sept. 24, 2010

   Expoziţia deschisă la sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a oferit celor interesaţi un eşantion din valoroasele piese de patrimoniu naţional cultural găzduite de această prestigioasă instituţie. Deschiderea expoziţiei a fost una neconvenţională, fără cunoscutele alocuţiuni, aşa încât vizitatorii au avut mai mult timp să admire exponatele, iar cei trei principali organizatori – Gabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscrise – Carte rară, Cătălina Macovei, şefa Cabinetului de stampe şi Viorel Petcu, şeful Cabinetului numismatic – au oferit cu generozitate informaţii despre exponate şi despre alte comori la care, îndeobşte, accesul nu este prea la îndemână. (...)

Spre o hermeneutică a durerii

de Elena SOLUNCA - aug. 20, 2010

   Într-o conferinţă susţinută în anul 1940 şi intitulată „Creştinul în lumea modernă“, Mircea Vulcănescu, panoramând aspectele vremii sale, constata că omul şi-a pierdut sentimentul transcendenţei şi, odată cu acesta, „adevărata lui idee despre sine, aceea că era chemat la viaţă pentru alte minuni decât aceea de a se robi căutării hranelor pământului“. Pierderea sentimentului transcendenţei îl „lasă pe om în lume singur şi fără sens şi introduce anarhia în înţelegerea lumii“. Asociată cu aceasta, pierderea sensului întrupării lui Dumnezeu frustrează omul de perspectiva sfârşitului, „îl desface din rostul lui şi-i orientează făptuirea asupra îmbunătăţirii vieţii de aici“. (...)

Îndemn la responsabilitate

de Elena SOLUNCA - iun. 11, 2010

    În noul său volum de publicistică, STRATEGIA ŞI TACTICA DE A NE FURA SINGURI CĂCIULA, Editura „Viaţa Medicală Românească“, dr. Mihail Mihailide surprinde prin altoiul unui ciot din limbajul de lemn pe o vorbă veche românească. Din primele pagini aflăm că „Strategia şi tactica“ este anume aleasă spre a aminti de unele dintre metehnele din anii de până în 1989, încă „de actualitate“. „A ne fura singuri căciula“ este o expresie pe care nu o întâlnim în vreo altă limbă şi, folosită în titlu, are efectul unui duş rece. Cum vine asta? Cine este făptaşul şi cine păgubitul? Cum întrebările ar putea continua, aproape că desluşim cum de s-a făcut ca absurdul să răsară pe plaiurile mioritice. Căutând răspuns, o zare de înţelegere am întâlnit-o la un vechi înţelept şi ar însemna „a-ţi păgubi agoniseala cu câştigul“. Dr. Mihail Mihailide şi-l asociază pe Constantin Rădulescu-Motru care, în „Psihologia poporului român“, vorbeşte de „neperseverenţa“ poporului român înţeleasă de unii autori şi ca o formă de adamism.  (...)

Exilul ca o exorcizare

de Elena SOLUNCA - mai 28, 2010

    Se face uneori în viaţă, că vine o vreme când simţi că eşti împins spre o limită critică, că orizontul se închide încet-încet într-un refuz, că eşti marginalizat, că ceva te trimite în exil, undeva, oriunde, spre un alt început. Aşa am putea înţelege „mobilitatea“ invocată atât de frecvent ca o caracteristică a timpului nostru, ca explicaţie sau ca un drept al omului. Ne-am obişnuit să aflăm că din ce în ce mai mulţi români pleacă peste hotare, amintind de o vorbă a lui Dimitrie Cantemir că omul e ca porumbelul, se duce unde i se dă de mâncare. Între ei, din ce în ce mai mulţi, îngrijorător de mulţi, medici, plecaţi nu atât din motive economice pur şi simplu, cât mai ales în căutarea unor condiţii profesionale, sociale şi umane decente, departe de spectrul unei „ţări triste“ şi …fără de umor. Dr. Radu Neleeanu se simte străin în propria ţară, un „alien“ şi porneşte cu soţia şi cei doi băieţi spre zări mai binevoitoare într-o carte cu titlul provocator CU MATIZU’ ÎN FRANŢA, apărută recent la Editura Sigma. (...)

 

Dicţionarul-tezaur al limbii române, lucrare fundamentală a culturii naţionale

de Elena SOLUNCA - mai 7, 2010

  Cu apariţia celui de-al 37-lea volum al DICŢIONARULUI-TEZAUR AL LIMBII ROMÂNE s-a finalizat unul dintre proiectele prioritare ale Academiei
Române. Evenimentul a fost marcat printr-o sesiune ştiinţifică, desfăşurată în aula Academiei Române. Despre lungul drum al redactării şi apariţiei acestei lucrări fundamentale pentru cultura noastră naţională au vorbit acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, redactor responsabil al „Dicţionarului-Tezaur al Limbii Române“, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, dr. Monica Busuioc de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti“ din Bucureşti, dr. Elena Comşulea, de la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ din Cluj-Napoca şi dr. Gabriela Haja de la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide“ din Iaşi. (...)
 

Monseniorul Vladimir Ghika un Apostol al iubirii de Dumnezeu, martir în România

de Elena SOLUNCA - mar. 19, 2010

Articolul îl puteti citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 

Exerciţiu de înţelepciune

de Elena SOLUNCA - feb. 12, 2010

Ecleziastul scria că „pentru orice lucru este o clipă prielnică şi o vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer“ şi continuă cu enumerarea unor opuşi inseparabili – naştere şi moarte, dărâmare şi construcţie, iubire şi ură, război şi pace ş.a. „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.“ De aici acea „deşertăciune a deşertăciunilor“ traversează secolele cu care omul nu se poate împăca pornind în căutarea înţelepciunii prin „învolburarea“ vremilor. Cum trăim într-o asemenea „învolburare“? (...)

Dinspre uman către divin

de Elena SOLUNCA - dec. 25, 2009

În areopag, adresându-se atenienilor, Sf. Apostol Pavel a folosit o modalitate paradigmatică de a propovădui creştinismul, adaptându-şi discursul la specificul celor cărora se adresa. Astfel, referindu-se la altarul pe care era înscris „Dumnezeului necunoscut“, a rostit: „Ei bine, Cel pe care voi Îl cinstiţi fără să-L cunoaşteţi, pe Acela vi-L vestesc eu vouă.“ În faţa romanilor, recunoştea că este dator „şi elinilor, şi barbarilor, şi înţelepţilor, şi neînţelepţilor“, atât cât să poată vesti, spre înţelegere, Evanghelia, „puterea lui Dumnezeu spre mântuire a tot celui ce crede“. (...)

„Creierul dinlăuntrul creierului“

de Elena SOLUNCA - dec. 4, 2009

În primul volum „CATHARSIS. EMOŢII, UMOR, RĂS şI PLĂNS“, parte a unei serii concepută în şase volume „Principiile medicinii existenţialiste. Semiotica vieţii banale“, profesorul Jean Askenasy propune o perspectivă inedită de interpretare a vieţii cotidiene la hotarul dintre normal şi patologic. Subiectul este vast, dat fiind faptul că ecuaţia cu atât de multe necunoscute „emoţii, umor, râs şi plâns“ face obiectul medicinii însă are extensii în filosofie, literatură şi artă, amintind de vremurile când „doctorul“ era un adevărat erudit. (...)

Căutare Avansată

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe